Ce pot (şi ce nu pot) face alimentaţia şi microbiomul pentru a preveni şi controla hipertensiunea arterială

Măsuri alimentare dovedite: modelul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), bogat în fructe, legume, lactate cu conţinut scăzut de grăsimi, fibre şi potasiu, şi cu aport redus de sare şi grăsimi saturate, rămâne una dintre cele mai robust susţinute intervenţii non-farmacologice — reduce tensiunea sistolică şi diastolică în trialuri randomizate, cu efecte mai mari la persoanele cu aport mare de sare şi la cei mai tineri. PubMed+1

Atenţie la alimentele ultra-procesate (UPF): meta-analize și studii prospective moderne arată o asociere între consumul crescut de UPF şi risc mai mare de hipertensiune şi evenimente cardiovasculare. Mecanismele pot include aportul ridicat de sodiu, zahăr şi grăsimi, dar şi efecte ale aditivilor şi procesării asupra inflamatiei, microbiomului şi sensibilităţii la insulină. Reducerea UPF şi orientarea către diete bazate pe alimente minim procesate (Dieta mediteraneană, DASH) rămân recomandări rezonabile pentru controlul tensiunii. PMC+1

Rolul potasiului: dovezile din meta-analize clinice arată că creşterea aportului de potasiu este asociată cu scăderea tensiunii, în special la persoanele hipertensive sau la cei cu consum mare de sare; relaţia pare a fi doză-dependenta până la un anumit prag, iar excesul de suplimentare trebuie evitat (mai ales la pacienţii cu insuficienţă renală). Prin urmare, promovarea alimentelor bogate în potasiu (fructe, legume, leguminoase) e o abordare recomandată. PubMed+1

Microbiomul intestinal — frontieră emergentă: literatura sugerează că microbiota intestinală influenţează reglarea tensiunii prin metaboliţi precum acizii graşi cu lanţ scurt (SCFA), metabolizarea bilelor, şi modularea inflamaţiei şi a funcţiei renale. Date preclinice şi studii observaţionale umane indică corelaţii între disbioză şi hipertensiune; însă traducerea în terapii (probiotice, prebiotice, schimbarea dietei pentru a modifica microbiomul) este încă în fază de cercetare, cu rezultate promiţătoare dar preliminare. PMC+2PMC+2

Ce recomandă practica acum?

• Adoptarea patternurilor alimentare dovedite (DASH / mediteraneană) şi reducerea UPF. PubMed+1

• Creşterea aportului alimentar de potasiu (fructe/legume) cu precauţie la pacienţii cu boală renală. PubMed

• Evitarea suplimentării potenţial dăunătoare fără supraveghere medicală; urmărirea cercetărilor asupra intervenţiilor microbiomale. PMC

Surse:

1. Filippou CD, DASH diet and blood pressure: systematic review. Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2020/2023. PubMed+1

2. Vitale M et al., Ultra-processed foods consumption increases the risk of hypertension — systematic review & meta-analysis. Am J Hypertens. 2022/2023. PMC+1

3. Filippini T, Potassium intake and blood pressure: dose-response meta-analysis. (2020–2025 updates). PubMed+1

4. Overby HB / Ge Y, SCFA, gut microbiome and blood pressure — reviews and hypotheses. 2021–2024. PMC+1