Hidratarea și băuturile — de ce contează, ce putem face acasă și cum stabilim o tema concretă

Introducere

Hidratarea reprezintă un pilon fundamental al homeostaziei organismului uman, apa constituind aproximativ 60% din masa corporală la adultul sănătos și fiind esențială pentru reglarea temperaturii corporale, transportul nutrienților, eliminarea deșeurilor și menținerea funcțiilor cognitive și metabolice (1). Dehidratarea, definită ca o reducere a conținutului total de apă corporală datorită aportului insuficient sau pierderilor excesive, induce modificări fiziopatologice precum creșterea osmolalității plasmatice, secreția crescută de vasopresină (AVP) și hipovolemie, asociindu-se cu riscuri cardiovasculare, renale și cognitive (2)(9). Băuturile joacă un rol crucial în hidratare, apa plată fiind standardul, însă laptele, sucurile naturale și soluțiile de rehidratare orală demonstrează un indice de hidratare superior datorită conținutului de electroliți, proteine și carbohidrați care prolongează retenția lichidiană (5)(14).

Studiile epidemiologice și intervenționale relevă că aportul suboptimal de fluide crește incidența litiazei renale, infecțiilor tractului urinar (ITU) și declinului funcției renale cronice (CKD), prin mecanisme directe (dilutie urinară redusă) și indirecte (AVP crescută) (1)(18). Recomandările EFSA indică un aport adecvat de apă totală de 2,0-2,5 L/zi la femei și bărbați, respectiv, incluzând 20% din alimente, cu ajustări pentru vârstă, activitate fizică și climă aridă (11)(19). În context medical, educația nutrițională privind hidratarea previne complicațiile, îmbunătățind complianța pacientului (4)(7).

Obiectivul lecţiei de educație nutrițională de la un consult dietetic

Lecția de educație nutrițională vizează conștientizarea importanței hidratației optime pentru prevenirea dehidratării și promovarea sănătății integrative, definită ca excreție zilnică de 2-3 L urină diluată (<500 mOsm/kg), suficientă pentru suprimarea AVP excesivă (1). Obiectivele specifice includ înțelegerea simptomelor deshidratării (buze uscate 87%, sete 84%, limbă uscată 76%), cauzelor (diaree 81%, transpirație 68%) și beneficiilor aportului crescut: reducerea cu 48% a recurenței ITU, prevenirea litiazei renale (RR 0,40-0,68) și îmbunătățirea funcției cognitive (memorie pe termen scurt, atenție) (4)(12)(20). Participanții vor învăța să monitorizeze hidratarea prin culoarea urinei și frecvența urinării, recunoscând băuturile eficiente (lapte degresat, suc portocale > apă plată în indicele de hidratare) (5)(18).

Educația subliniază variațiile individuale: adulți 2,5-3,5 L/zi total fluide, vârstnici ≥1,6-2,0 L/zi, cu atenție la efectele negative ale AVP asupra metabolismului (risc T2DM, hiperglicemie) (9)(11). Scopul este adoptarea comportamentelor preventive, reducând antibioticoterapia în ITU și progresia CKD (1)(42 din ).

Activități concrete - ce poate face pacientul acasă

Pacientul poate implementa monitorizarea zilnică a aportului lichidian prin jurnal, țintind 8-12 pahare (2-3 L), cu stații de apă accesibile și sticle personalizate pentru „remindere” vizuale (6)(8). Activități practice includ infuzii de apă cu lămâie/castraveți (2-3 L/zi), consumul de alimente bogate în apă (pepene, castraveți, spanac, în funcție de anotimp) și alternarea băuturilor: lapte degresat (hidratare superioară datorită Na+, lactoză), ceaiuri neîndulcite sau sucuri naturale, evitând excesul de cafea/alcool (5)(14)(16). Urinarea la nevoie, fără amânare, sporește fluxul urinar (>2 L/zi), prevenind supersaturația și bacteriile (13)(1).

Alte acțiuni: provocări zilnice (ex. „un pahar/oră”), integrarea lichidelor în mese regulate și evaluarea greutății corporale pentru detectarea pierderilor (>2% = deshidratare) (15)(7). Pentru vârstnici, runde structurate de băutură reduc ITU cu 58%.

Posibile teme date de dietetician după consultație

Dieteticianul poate prescrie planuri personalizate: ajustare aport 2,5-3,5 L/zi pentru litiază recurrentă, cu monitorizare volum urinar (2-2,5 L/zi conform EAU/AUA) (1)(23 din ). Teme post-consultație includ rețete cu variante hipocalorice (smoothie hidratant cu broccoli/mere), suplimentare electroliți (Mg2+, Ca2+ în apă minerală pentru sănătate CV) și tracking prin aplicații pentru complianță (17)(9). Pentru T2DM/CKD, focus pe reducerea copeptinei prin apă plată crescută (↓ glicemia pe nemâncate - a jeun 5,94→5,74 mmol/L) (18).

Alte recomandări: educație pe tipuri de băuturi (lapte > apă în retenție), evitarea deshidratării pentru îmbunătățirea funcției cognitive (rehidratarea îmbunătățește vigilența, memoria) și follow-up lunar cu analize (eGFR, albuminurie) (12)(20).

Bibliografie

1. Perrier ET et al. Hydration for health hypothesis: a narrative review. Eur J Nutr. 2021;60(3):1167-1180.​

2. Shaheen NA et al. Public knowledge of dehydration and fluid intake practices. BMC Public Health. 2018;18:1346.​

3. Bass Medical Group. How Much Water Should I Drink a Day? 2025.​

4. Ibidem 2.

5. Maughan RJ. Hydrating properties of various drinks. MySportscience. 2016.​

6. FOX Rehab. How to Get OT Patients to Drink More Water.​

7. SMC Health. Water/Hydration Lesson Objectives.​

8. Highpoint Residence. Promote Hydration Through Tracking Tools. 2025.​

9. Importance of hydration in cardiovascular health. PubMed. 2022;36039990.​

10. ScienceAlert. Health Benefits of Drinking More Water. 2024.​

11. Iversen PO et al. Fluid and water balance: scoping review. PMC. 2023;10710856.​

12. Zhang J et al. Effects of Hydration Status on Cognitive Performances. PMC. 2018;6068860.​

13. Anastasios.ro. Cistita – hidratare prevenție. 2025.​

14. G4Food. Ce băutură hidratează cel mai bine? 2025.​

15. Paginadenursing.ro. Nevoia de a se hidrata. 2020.​

16. Estethica Global. Detoxifiere: hidratare optimă. 2025.​

17. Clinica de Nutriție. Consiliere Nutrițională Online. 2024.​

18. Liska DA et al. Narrative Review of Hydration and Health. PMC. 2019;6356561.​

19. Masot O et al. Fluid Intake Recommendation Older Adults. PubMed. 2020;33158071.​

20. Zhang N et al. Effects of Dehydration on Cognitive Performance. PMC. 2019;6603652.​